LEADER 2023-2027
TERITORIU Asociația Parteneriat GAL Ținutul Haiducilor
Teritoriul LEADER acoperit de Asociația PARTENERIAT GAL ȚINUTUL HAIDUCILOR este format din 20 unități administrativ-teritoriale.
Are o suprafață de 1.384,56 km2, o populație de 62.777 locuitori cu o densitate de 45,34 loc./km2. Cele 20 unități administrativ-teritoriale sunt: orașul Beclean și comunele Braniștea, Budești, Căianu-Mic, Ciceu-Giurgești, Ciceu-Mihăiești, Chiochiș, Chiuza, Lechința, Matei, Nușeni, Negrilești, Petru-Rareș, Runcu Salvei, Spermezeu, Șieu-Odorhei, Târlișua, Uriu, Zagra și comuna Cuzdrioara (Județul Cluj).
Din cele 20 unități administrativ-teritoriale una nu a fost inclusă în GAL-ul finanțat prin LEADER-PNDR 2007-2013, respectiv 2014-2020, comuna Budești.
LEADER 2014-2020
TERITORIU PARTENERIAT GAL Ținutul Haiducilor
Teritoriul acoperit de parteneriat gravitează în jurul polului urban Beclean (care face parte din GAL Ţinutul Haiducilor) şi este format din 17 comune din zona vestică a judeţului Bistriţa-Năsăud şi o comună de pe raza judeţului Cluj.
Teritoriul aferent acestui GAL este structurat în jurul culoarului Someşului Mare, care străbate o zonă cu un relief aparţinând dealurilor şi munţilor. Putem identifica la nivelul GAL-ului două tipuri de climat: climat montan şi climat de deal şi podiş.
Din punct de vedere al reliefului, pe teritoriul GAL-ului regăsim zone montane – în această categorie intră comunele Căianu Mic, Ciceu Giurgeşti, Negrileşti, Nuşeni, Runcu Salvei, Spermezeu, Târlişua şi Zagra.
Coerenţa teritorială a GAL-ului este vizibilă la următoarele niveluri:
- Coerenţă geografică – teritoriul este structurat în jurul culoarului Someşului Mare. Astfel, urmând elementele de hidrografie, care acţionează ca un “fir albastru” ce leagă strâns toate aşezările Ţinutului Haiducilor, teritoriul se structurează pe axa est-vest pe culoarul Someşului Mare (com. Cuzdrioara, Ciceu-Mihăieşti, Petru-Rareş, Uriu, Braniştea şi Beclean) şi “curge” pe axa nord-sud pe afluenţii de dreapta ai Someşului Mare: Gârbău Dejului (com. Cuzdrioara), Leleşti (com. Ciceu Giurgeşti), Ilişua (com. Uriu, Căianu Mic, Spermezeu, Târlişua), Ţibleş (com. Zagra), Rituria (com. Chiuza), Runcu (com. Runcu Salvei), respectiv pe afluenţii de stânga: Meleş (com. Nuşeni şi Matei), Apatiu (com. Chiochiş), Lechinţa (com. Lechinţa);
- Coerenţa axelor de transport – principalele axe de transport urmează îndeaproape structura hidrografică, întărind coerenţa teritoriului – astfel, teritoriul gravitează în jurul drumului european E576, principala infrastructură rutieră de “ieşire de pe vale” pentru toate localităţile din GAL;
- Coerenţă gravitaţională – în prezent, majoritatea localităţilor sunt influenţate de către centrul urban Beclean, care acţionează ca un centru de polarizare al GAL-ului. La aceasta se adaugă, însă, și istoria comună – încă din Evul Mediu, teritoriul a avut un destin împărtăşit, gravitând atunci în jurul Cetăţii Ciceului, ca element unificator.
TERITORIU GAL ȚINUTUL HAIDUCILOR LEADER 2007-2013
Teritoriul GRUPULUI DE ACȚIUNE LOCALĂ (GAL) ȚINUTUL HAIDUCILOR reprezintă cel mai important segment al axei de gravitaţie regională a Someşului Mare. Astfel, urmând elementele de hidrografie, care acţionează ca un “fir albastru” ce leagă strâns toate aşezările Ţinutului Haiducilor, teritoriul se structureaza pe axa est-vest pe culoarul Someşului Mare (aşezările Cuzdrioara, Ciceu-Mihăieşti, Petru-Rareş, Uriu, Braniştea şi Beclean), şi “curge” pe axa nord-sud pe afluenţii de dreapta ai acestuia: Gârbău Dejului (comuna Cuzdrioara), Leleşti (comuna Ciceu Giurgeşti), Ilişua (comunele Uriu, Căianu Mic, Spermezeu, Târlişua), Ţibleş (comuna Zagra), Rituria (comuna Chiuza), Runcu (comuna Runcu Salvei). Nu există obstacole naturale sau administrative care să fractureze teritoriul şi nu există difluenţe funcţionale care să-i pună în pericol unitatea.
Teritoriu GAL Ținutul HaiducilorToate localităţile sunt influenţate de către centrul urban Beclean, care acţionează ca un centru de ploarizare pentru resursele materiale, umane şi capitalurile din zonă – spre exemplu, absolvenţii gimnaziilor din zonă urmează cursurile liceelor din Beclean, locuitorii din comunele învecinate fac naveta la Beclean, fabricile de produse lactate din Beclean prelucrează lapte provenind din zonă, locuitorii din zonă îşi petrec sfârşitul de săptămână la Băile Figa, ca spaţiu de recreere, legumele şi fructele produse în teritoriu se vând în pieţele Becleanului etc. Becleanul reprezintă acel “punct comun” care asigură susţinerea economiei rurale prin relaţiile urban – rural, create în timp între locuitori.
Nu în ultimul rând, Becleanul poate asigura resursele umane, financiare şi economice, pentru a susţine o strategie de dezvoltare locală viabilă – fapt care a făcut ca regruparea comunelor învecinate în jurul Becleanului să fie opţiunea naturală.
Film documentar Asociația Grup de Acțiune Locală ”Ținutul Haiducilor”